For some reason I can't explain
I know saint Peter won't call my name...

just believeing

ma uitam peste un caiet intr-o zi cand am gasit o pagina scrisa la repezeala pe 27.05
"...in principal, ma intorc la ideea ca viata e o imensa gluma. e atat de absurda incat ar trebui sa mor de ras cand ma gandesc. citeam nusth ce horoscop in care se zicea ca o sa traiesc o telenovela. pfff... traiesc deja una. e adevarat in ea nu exista crime patetice, palmuiri si paruieli telenovelistice and stuff dar isi are partea ei de sentiment.
viata te invata ca in fata problemelor trebuie sa razi cu cel mai "dispretuibil" ras. pentru ca oricum totul o sa fie ok. but God! e vorba de moment. nu pot sa trec peste dezamagiri zicandu-mi "trece"! kkt. e patetic.
faza e ca nu ma mai stresez. si o sa vad ce o sa fac si cat o sa rad dupa. timpul le va rezolva pe toate. yeah right. we know"

aveam impresia ca totul este "a big circle". period. ceva asemanator deja-vu- ului numai ca de data asta nu este vorba de impresia ca am mai trait experienta. sunt prea sigura pentru ca a lasat si urmari.

the cinderella story

i can be a professional cinderella...
am de ceva vreme un sentiment ciudat care prinde contur. nu sunt ceea ce se asteapta lumea. numai ca nici nu vreau sa ma schimb. am marea incapatanare cum ca trebuie sa fiu acceptata asa cum sunt. cu bune si rele. aha. mda...
ideea e ca, desi nu pare, chiar ma doare sa mi se spuna "nu ma asteptam" de fiecare data cand fac ceva dupa capul meu. aici intervine teoria acceptarii. nu o dezbat. prea patetica.
intotdeauna am fost considerata o ciudata mai mult sau mai putin. doar pentru ca nu exista tipar pentru mine. nici personalitatea nu-mi poate fi definita. si s-au straduit multi. faza cu cinderella nu are legatura cu nimic. nu semanam deloc.
melodiile astea semnifica ceva cu totul si cu totul special pentru mine. they just had an ideal timing.

guilty pleasures

Ed Westwick

simply. he's chuck bass.

sienna miller

e propriul ei stilist si de fiecare data cand o vezi e breathless. si de cand am vazut-o in casanova a devenit una dintre actritele mele preferate.

aviators and converses

well, you look cool just wearing them. and the converses are... all stars:)

Bitten by Sarah Jessica Parker

Pentru ca pur si simplu Sarah e geniala. Are un stil unic care impresioneaza de fiecare data cand o vezi. Si noua ei colectie "Bitten" sustine ideea de cheep and cool, asa ca oricare fata se poate declara dublu satisfacuta: haine cool la preturi umane:D

Mischa Barton

Imi place Mischa pentru ca are un stil vestimentar decent dar in acelasi timp :X. Adepta balerinilor si a "summer fashion", tipa a devenit style icon pentru o multime dupa aparitiile din The O.C.

Vera Wang

Simply Vera Wang. Toate miresele si-ar dori o rochie Vera Wang. Si are niste creatii care te fac sa arati de milioane.

Keds

Sunt geniali si comozi. Au o groaza de modele care pur si simplu iti iau ochii si se pot purta la aproape orice.

Paul Frank

Mutra lui Julius spune tot :d.

Vans

Just because. Sunt geniali si prea cool.

Agatha Ruiz de la Prada

Colours. You have to love them.

Dude, we're having so much fun :|

Oficial- bored. De toate. Adica deja m-am obisnuit cu starea asta. La inceput am fost un pic alarmata pentru ca vedeam ca, pur si simplu stau de dimineata pana seara in casa si nu fac nimic. Toti sunt la "job" si "vaaai tu- cat fun avem". Siiigur. Enjoy.
Imi umplu mintea cu tot felu de filme care mai de care mai ciudate si dubioase si nu-mi pare rau. Ascult muzica in prostie (VH1- final countdown, top 50 best ballads ever :X:X) si citesc Chick-uri. Mi-e o pofta nebuna de un cocktail.
Schimbarea de look a avut loc asa ca (sper eu), sunt pe drumul cel bun pentru o "resurscitare" dorita.
Ce sec : da o sa public postarea oricum ca, mai tarziu sa vad ce inseamna patetic.

Poti sa tii un secret???

Adevaru e ca m-am reapucat de cartea asta din simplul motiv ca de fiecare data cand o citesc, ma face sa rad. Ok, si autoarea e geniala. A mai scris colectia cu nebuna aia simpatica, innebunita dupa shopping (sincera sa fiu, cand vedeam ce prostii face doar din dorinta de-a avea nu stiu ce pereche de pantofi incomozi, ma apuca durerea de cap) si altele, dar dupa parerea mea asta e cea mai tare.
Trec peste subiectul carti. Ma cam depaseste, Nu pot sa citesc o carte serioasa ca brusc, ma apuca lenea. Asa ca o sa incerc sa scriu despre secrete (ca tot veni vorba). Stiu ca toata lumea are secrete. E cat se poate de normal. Dar ideea care e mai dubioasa pentru mine are legatura cu ce inseamna pentru fiecare un secret. Adica, secret=. Care este ţinut ascuns, care rămâne necunoscut, nedivulgat; confidenţial. Tratative secrete. (Despre sentimente) Care nu este declarat sau mărturisit; păstrat în taină. 2. Ascuns vederii, mascat privirilor. Ceea ce nu se ştie, nu se cunoaşte (de nimeni), ceea ce este tăinuit, nu trebuie spus nimănui (DEX). Dupa parerea mea secretul este acel mic detaliu penibil care este oarecum sfant pentru tine si ar fi mai bine ca numai tu sa ai acces la el.
In acelasi timp, exista unele secrete care daca ar iesi la iveala te-ar scuti de muuulte. Vorbesc despre chestiile nespuse. Amanuntele asupra carora pluteste incertitudinea. Eu una am si am avut destule de "d astea". Si nu ma mandresc cu faptul ca am stiut de fiecare data in ce categorie sa le bag. Insa au existat momente de genul "asta e. don't care about the consequences" si efectul a fost... interesant. Pentru unele impartasiri m-am felicitat si nu-mi venea sa cred ca mi-a fost frica de, in fond, nimic. Dar in alte dati... nu comentam.
Si in cartea mea, faptul ca intr-un moment de ratacire protagonista i-a zis toate secretele ei vecinului, nu a scutit-o de multe. Ma rog, la un momentdat cand toate erau pe roze, tipa simtea nevoia sa scrie o carte despre cum sa-ti impartasesti toate secretele partenerului=fericire garantata.
Oare e ok sa recunosc pur si simplu?

Yesterday is history, tomorrow is a mystery, but today is a gift. That is why it is called the present

Cinnamon. Ador locu asta. De fiecare data cand trec pe acolo plec numai cu amintiri superbe. Locul ideal de "informare" cu prietenele. Muzica e pur si simplu geniala. Just my kind of good stuff.
Azi am fost acolo cu roakera mea (:x) si am depanat amintiri de tot felu. De la cele mai kinky pana l cele mai penibile si demne de ars amintiri comune. Parca zilele astea senzatia ca anii trec prea repede e din ce in ce mai acuta. Inca nu stiu de ce. Cert e ca am cam renuntat la atitudinea aia "importata" si redevin din nou my own self. Glamorous again.
Insa a fost un incident azi care m-a adus oarecum cu picioarele pe pamant si m-a facut sa ma gandesc la moarte si la rostul vietii pe pamant mai intens decat in ultimu timp. Nu insist asupra detaliilor, cert e ca pentru cateva momente am zis ca "asta a fost. now what?". Ii multumesc lui Dumnezeu ca a fost cu mine. Inca ma ingrozeste gandul unei "deconectari". E adevarat ca e wild sa te gandesti la ideea de a nu mai exista, de-a lasa totul balta, insa cand esti pus in fata realitatii, atunci sweetie, nu mai e la fel. E o senzatie rece. Poate suna .... ciudat dar se aseamana cu o camera alba, poate gri fara usa, ferestre- numai tu si realitatea. Conceptia de "viata dinaintea ochilor inr-o secunda" nu e deloc o poveste. Din contra.
Ceea ce este ciudat este ca de fiecare data cand sunt pusa in fata unei realitati care are legatura cu moartea gandul imi zboara aiurea... total aiurea. Ma apuca un ras isteric cand imi amintesc astfel de momente. Cert e ca azi am simtit ca pur si simplu trebuie sa caut ajutor in alta parte decat in propriile-mi puteri. Si a functionat.
Consider ca viata merita traita. Din plin. Chiar daca uneori mi se pare o gluma proasta la adresa mea (mai cinstit zis tot timpul, dar trecem peste). E palpitanta. Eu una, cand privesc inapoi pur si simplu imi vine sa ma crucesc si sa zic "D'oh! Era logic. Smart". Recunosc ca unele momente ma fac sa trec repede peste subiect dar si alea sunt ale mele. Life is like a box a chocolates, you never know what you're gonna get (Forrest Gump).
Inca un gand pe ziua de azi. Imi ador prietenii. Sunt extrem de binecuvantata ca ii am. Parca imi dau energie si e un sentiment sublim cand stii ca sunt acolo, always for you. Sunt sigura ca nu-i merit dar adevarul este ca nu cred ca merit nimic si ca tot ce am sunt cadouri cu inscriptia "just because I love you".

Let's feel gorgeous again

Trec printr-o perioada de realizare. Ma tot gandesc la ceea ce ar fi putut fi si ceea ce a fost. Clasa a zecea o sa ramana in amintirea mea drept anul unei maturizari nedorite. Anul care a trecut prea repede si in acelasi timp extrem de greu. Nu-mi vine sa cred ca acum cateva luni inca mai frecventam Hanu (n-o sa uit never 25 sept si Phantom AT the opera) pana s-a inchis si ne-am gasit alt centru de ... relaxare. Si astfel saptamanile au capatat dubioasa zi de "Vineri Jack". Si in decursul acestui an Jack'ul aparea ca un loc unde sarbatoream fericirea aia irealizabila sau pur si simplu nu vroiam sa-mi infrunt deceptiile si sa hotaram sa ma transform intr-o melomana "de vineri".
Ce e ciudat e faptul ca in acelasi timp i've enjoyed the ride. A lot. Am gustat fericirea, mi-a fost frica sa-mi infrunt dezamagirile care, au fost ireale petru cineva nou in domeniu. Am realizat cum e sa te simti respins, cum e sa constientizezi ca un capitol drag al vietii tale s-a incheiat si ca nu mai poti reveni asupra lui.
Am atatea planuri pentru o "revenire" incat ma apuca lenea numai cand ma gandesc. Cam asta e starea generala a verii acesteia. Lene, lene... Imi propun ca saptamana viitoare sa revin la ceea ce iubeau toti. Sa ies din starea asta vegetativa si sa "face the city" again. E adevarat ca episoadele zilnice din Sex and the city nu ma vor ajuta prea mult dar in schimb ma fac sa-mi doresc sa fiu cu cele mai cool tipe pe care le cunosc si sa "recuperam". Sa ne facem veacu prin Cinnamon, sa ascultam '80 music si sa bem cate un Sex on the beach. Pe urma, daca ne mai tine bugetu, sa reinviem "Vineri Jack". Si dupa cum stiu prea bine ca la intrebarea "Ambitii?" raspunsul este "destule ca sa dauneze" nu cred ca una in plus strica.

Hey there Delilah

Melodia perfecta pe care puteam sa o ascult intr-o dupa-amiaza in Cismigiu cu chitara.
Hey there Delilah
What's it like in New York City?
I'm a thousand miles away
But girl tonight you look so pretty
Yes you do
Time Square can't shine as bright as you
I swear it's true

Hey there Delilah
Don't you worry about the distance
I'm right there if you get lonely
Give this song another listen
Close your eyes
Listen to my voice it's my disguise
I'm by your side

Oh it's what you do to me
Oh it's what you do to me
Oh it's what you do to me
Oh it's what you do to me
What you do to me

Hey there Delilah
I know times are getting hard
But just believe me girl
Someday I'll pay the bills with this guitar
We'll have it good
We'll have the life we knew we would
My word is good

Hey there Delilah
I've got so much left to say
If every simple song I wrote to you
Would take your breath away
I'd write it all
Even more in love with me you'd fall
We'd have it all

Oh it's what you do to me
Oh it's what you do to me
Oh it's what you do to me
Oh it's what you do to me

A thousand miles seems pretty far
But they've got planes and trains and cars
I'd walk to you if I had no other way
Our friends would all make fun of us
And we'll just laugh along because we know
That none of them have felt this way
Delilah I can promise you
That by the time we get through
The world will never ever be the same
And you're to blame

Hey there Delilah
You be good and don't you miss me
Two more years and you'll be done with school
And I'll be making history like I do
You know it's all because of you
We can do whatever we want to
Hey there Delilah here's to you
This ones for you

Oh it's what you do to me!
Oh it's what you do to me!
Oh it's what you do to me!
Oh it's what you do to me!
What you do to me.

Bon Jovi in Romania :X:X:X:X

Una dintre cele mai bune vesti in materie de concerte care putea aparea vara asta :D
Eh, o mai fi si Metallica dar nu pot sa zic ca sufar ca nu ma duc. Singura melodie pe care o ador de la ei e "Nothing else matters" care e pur si simplu ... ^:)^
Revenind. Vine Bon Jovi:x:x:x.... Doamne abia astept!!! O sa reexperimentez senzatiile de la Phoenix cand toti stiau cuvintele si pur si simplu Nicu Covaci putea sa ne lase sa conducem concertu 8-> C vremuri...
Oricum, melodii care au facut istorie precum, It's my life, Living on a prayer, Always and so on... o sa se auda si in Bucuresti.

Titlu blog

Cred ca ar fi frumos din partea mea sa explic titlul blogului. E cea mai geniala replica din Girl Interrupted. Un must see absolut :x:x:x Recomand subtitrarea.

Pana una alta, doresc blogului meu sa ma scape de plictiseala verii si sa dea o pata de culoare zilelor monotone si toride.

XOXO